- Stabilisem o limită a pierderilor și una de victorie. Când o atingeam, închideam jocul fără discuții.
- Încercam să joc în intervale diferite ale zilei, să înlătur oboseala târziu în noapte.
- Păstram un mic jurnal cu observații din fiecare sesiune, să identific unde am comis erori sau unde a fost eficient.
- Foloseam caracteristica auto-play cu prudență, setând întotdeauna un număr superior de învârtiri.
Aceste obiceiuri au modificat jocul dintr-o frământare într-o activitate gestionată. Sentimentele nu mai conduceau. Abordarea a arătat că, deși norocul e regizorul principal, o atitudine sistematică transformă cum trăiești și cum avansezi. Am deprins să văd jocul ca pe un maraton. Această mentalitate mi-a oferit liniște și răbdare, două lucruri vitale când aștepți un premiu major. M-am asigurat și să nu mă cufund doar în asta, menținând un echilibru cu diverse activități.